Transformarea unui individ în Hikikomori este privită ca o opțiune personală, însă ea este, de fapt, o „depresie distantă”, prea puțin conștientizată. Chiar dacă pare că este un fenomen care s-a născut odată cu nevoia acută de adaptare la mediul virtual, noua dependență a umanității, manifestată într-un spațiu propriu subiectului, marchează izolarea totală, dezorientarea și lipsa nevoii de comunicare reală cu semenii.
Deși fenomenul este de notorietate în Japonia, el s-a remarcat, la intensități diferite, în toată lumea – inclusiv în România. El trebuie interpretat ca o manifestare declanșată pe un teren fertil pentru adicții, în special cele legate de domeniul internetului, chiar dacă în spațiul românesc nu este considerat încă o problemă socială pentru că nu a căpătat amploare vizibilă sub diferite forme și ramificații diverse. Însă tehnologizarea comunicării, refuzul dialogului real cu ceilalți, opțiunea persoanelor pentru consumerism și lipsa dezbaterilor pe subiecte de izolare autoimpusă pot genera extinderea tacită și necontrolată a fenomenului.
Studiile realizate de sociologi și psihiatri demonstrează faptul că fenomenul a luat amploare în rândul tinerilor și mai ales a adolescenților, care preferă această formă de izolare ca un răspuns de neadaptare.
Japonia înregistra în 2013 un număr de peste un milion de tineri care se încadrau în manifestările acestui fenomen, constituind o serioasă problemă socială. Studiile clinice și investigațiile sociologice, elaborate de specialiștii japonezi încă din 2003, au demonstrat că nu este doar un fenomen, ci și o problemă de natură medicală cauzată de o depresie profundă sau de anxietatea patologică. În Japonia, primele manifestări ale fenomenului au fost remarcate în anii ’90.
În Europa frecvența fenomenului a fost remarcată în Spania, Italia și Marea Britanie (sursa: BBC).
Nesiguranța mediului în care trăiesc, iminența conflictelor în interiorul Uniunii Europene, mai ales în ultima perioadă, rigorile economice impuse de austeritate au accentuat fenomenul. La acestea se adaugă „robotizarea” individului supus unor constrângeri sociale și creșterea alarmantă din ultimii ani a procentajului manifestărilor depresive la nivelul adulților, mai ales din mediul urban (Organizaţia Mondială a Sănătăţii / raport din 2014, conform Mediafax).
Cei mai expuși fenomenului sunt adolescenții și tinerii care termină un ciclu de învățământ (preuniversitar, universitar) și nu-și găsesc un loc de muncă sau nu-și continuă studiile, alegând să locuiască în continuare cu părinții. Opțiunea pentru izolare, refuzul implicării în activități de socializare directă, lipsa dialogului cu propria familie, derularea oricărei activități exclusiv noaptea, anxietatea continuă contribuie la dezvoltarea unui comportament depresiv. Mediul unui Hikikomori ajunge unul schizofrenic, în care realitatea nu există dincolo de spațiul propriei camere și de percepția propriei persoane.
Violența interacțiunii din activitățile de socializare, mai ales în cazul adolescenților, formele de autoritate cu care se confruntă zilnic membrii unei comunități, promovarea de către mass-media a consumerismului în defavoarea lucrurilor benefice pentru individ sunt premise care consolidează fenomenul. La toate acestea se adaugă predilecția fiecăruia pentru recluziune sau manifestări depresive ale propriului comportament.

Toate aceste condiții nu fac decât să contribuie la extinderea fenomenului, iar inexistența unor studii în România asupra acestei posibile probleme sociale nu ascunde realitatea ei. Însă dezbaterea, fie ea și la nivel informal, asupra profilului ei, generează pe viitor conștientizarea posibilei ei extinderi. Proiectul Hikikomori propune familiarizarea cu acest fenomen printr-o instalație dinamică, cu care beneficiarii (tinerii și adolescenții, posibile ținte ale fenomenului, dar și familiile acestora) pot interacționa: direct, în trei spații alternative de expunere din trei orașe ale României; sau indirect, prin intermediul materialelor puse la dispoziție online pe care proiectul le va genera.

Alte informații despre fenomenul Hikikomori: DC News; Adevărul; BZI; Italian Journal of Psychopathology.